Slănic-Moldova, Str. Vasile Alecsandri Nr. 36

Slanic-Moldova, Istorie

Serdarul Mihalachi Spiridon, cămăraşul ocnelor de la Tîrgul-Ocnei, fiind la vânătoare, “ în anul 1801, prin valea Slănicului, nelocuită de nici un suflet omenesc şi acoperită cu o pădure seculară, găsește un izvor din stâncă, apa lăsa urmă galbuie în calea sa câtre râu.

istorie1Vînătorul gustă și însemnează prin ramuri de copaci locul descoperit. Ulterior prietenii recunosc că apa este minerală şi că în străinătate e întrebuinţată spre tămăduirea boalelor”.

Mihalache Spiridon amenajează locul descoperind și al doilea izvor mineral alături de cel dintâi, dar deosebit de acesta la gust, deasemenea descoperă în anii 1804-1807 izvoarele nr. 3, 4 şi 5 şi prin tăierea pădurii şi spargerea stâncilor face drum pe care oamenii erau în stare să meargă la izvoare cel puţin călare.

În amintirea serdarului, izvorul nr. 1 din valea Slănicului poartă multă vreme numele de izvorul „Mihail”. Vestea despre apele minerale din valea Slănicului se întinde cu iuţeală în întreaga Moldovă, şi din toate părţile au venit oameni care aveau nevoie de tămăduire, scria Wilhem de Kotzebue. Tot el înalţă o bisericuţă în apropierea izvoarelor (1810).

Prin 1820 erau la Slănic vreo 40 de camere pentru bolnavi, făcute de serdarul Mihălucă. În anul 1824, se acordă un privilegiu domnesc pentru înfiinţarea băilor.

istorie2În 1826, domnul Ioniţa Sandu Sturza urcă numărul coloniştilor la 27.

În 1840, staţiunea apare pentru prima dată pe harta ţării, sub denumirea de Feredeiele Slănicului.

Sub administraţia Epitropiei Sf. Spiridon, staţiunea ia un mare avânt. Se lucrează cu râvnă la descoperirea de noi izvoare. În 1856, din însarcinarea Epitropiei, protomedicul dr. Ludwig Steege întocmeşte, pe baza unor analize parţiale făcute în 1852 de farmaciştii Zotta şi Abrahamfi şi ajutaţi de chimiştii Schnnel şi Th. Stenner, un studiu complet al izvoarelor, pe care le compară cu apele unor vestite staţiuni europene: Setters, Gleichenberg, Krahnchen, Aix-la-Chapelle, St. Marie, Vichy, Kissingen, Marienbad, Karlsbad, Kreuznach, Ems, Adelheid, Spa, Bruckenaud.

În 1881, apele izvoarelor nr. 1, nr. 3, acesta din urmă supranumit şi „regele Slănicului”, şi nr. 4 obţin medalia de argint la Expoziţia internaţională de balneologie de la Frankfurt pe Main, iar în 1883, la Expoziţia din Viena, medalia de aur.

Scriitorul Wilhem de Kotzebue care şi-a petrecut vara anului 1885 la Slănic a facut tot felul de cercetări, reuşind sa adune mărturii şi să descrie în cartea sa întâmplările pitoreşti care au dus la descoperirea primelor izvoare minerale din Valea Slănicului.

istorie3În 1887, începe sistematizarea staţiunii. Vechea aşezare este strămutată în partea de jos a localitaţii, iar în locul ei apar construcţii noi (1887-1912): hotelul „Racoviţă”, dupa numele domnitorului care a donat Eforiei Sf. Spiridon aceste locuri, clădire monumentală, care îmbină în mod fericit stilul baroc cu elemente de veche arhitectură românească.

Tot acum se construiesc un „Casino” cu sală de teatru, concert şi bal, Sală de cură şi „Inhalatorul” pentru care se aduc specialişti de la Munchen.

La Expoziţia universală din Paris, în 1900, primesc din nou medalia de aur. Slănic-Moldova era o staţiune balneoclimaterică modernă pentru acele vremuri, care putea sta alături de staţiunile străine.

De atunci a fost supranumită „Perla a Moldovei”, renume care dăinuieşte până în zilele noastre.

Anii primului razboi mondial, 1916-1918, au prefăcut Slănicul Moldovei într-o ruină.

istorie4După intrarea trupelor germane în staţiune, Comandamentul este cantonat la hotelul Racoviţă.

La sfârşitul razboiului, Slănicul este aproape distrus. Reconstrucţia începe târziu. În 1932, hotelul Racoviţă era încă o ruină. Cu mari eforturi staţiunea este refacută doar parţial.

Abia după naţionalizarea staţiunilor balneoclimaterice (1948), Slănic-Moldova ia un nou avânt.

Se construiesc clădiri noi, se fac reparaţii capitale şi reamenajări la vilele existente. Se pune în funcţiune o linie de autobuze între staţiune şi Târgu Ocna.

În ultimele decenii ale secolului trecut se ridică în staţiune câteva construcţii în stil modern a caror frumuseţe se desprinde din îmbinarea lor armonioasa cu celelalte clădiri, prin folosirea unor elemente arhitectonice potrivite stilului montan.

Slănic Moldova devine un centru modern de tratament hidromineral ştiinţific cu caracter permanent.

Din anul 1974, Slănic-Moldova a fost declarată staţiune de interes internaţional.

istorie6MONUMENTE ISTORICE

La Slănic-Moldova se află Cazinoul Regal construit în timpul domniei Carol I în 1894, monument istoric de arhitectură de interes național. Încă două obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local: fosta primărie din strada Vasile Alecsandri numarul 2 (construită între 1870 și 1890) este clasificată ca monument de arhitectură; iar placuța memorială de la Izvorul 1 (plasată în 1927) este clasificată ca monument memorial .